De la inceputuri
Cercetatorii au descoperit ca daca o persoana sufera de foame pentru o perioada mare de timp, aceasta va avea niste modificari la nivel genetic pe care le tranmsite si urmasilor pentru a fi pregatiti de conditii grele de viata si pentru a supravietui. Nu au facut insa si un studiu despre efectul mancatului savuros timp de o viata intreaga, insa cel mai probabil urmasii acestor oameni sunt gurmanzi direct din bagajul genetic. Asa ca daca un copil face nazuri la mancare, poate nu e din cauza ca e mofturos, nu il mai stresati sa manance tot din farfurie si mergeti la niste cursuri de gatit, dar nu cu oricine.
Exact de cine aveai nevoie!
Am fost sambata la workshopul culinar organizat de Stejarii Pool Club, sa aflu cum se vad lucrurile din bucatarie, povestite de cei mai buni in domeniu.
Nici nu e greu sa inveti sa gatesti sanatos dar delicios cand printre noi se afla unii din cei mai talentati chefi din lume, Chef Martin White si Chef Fabrizio Tanfani, dispusi sa ne invete cum fac ei magia.
Pot sa spun de la inceput ca magia asta sta in lucruri simple, iar ceea ce aparent arata sofisticat si pretentios, este de fapt atat de usor de facut incat te si intrebi cum de nu ti-a dat prin cap sa faci la fel. Si tocmai in a pastra lucrurile simple sta toata arta. Iar asta necesita ani multi de studiu si lucru in cele mai exclusiviste medii, pana la stadiul de perfectiune, asa ca nu avea cum sa iti dea prin cap sa faci asa ceva. Sofisticat nu?
Chef Martin White
Martin ne-a aratat cum se poate face un tartar de ton pe pat de avocado si sos picant, pe care sa il oferi invitatilor pentru a le ravasi papilele gustative. Secretul sta in ingrediente si mai ales in a le alege pe cele potrivite. Fiecare are taina lui, pe care ti-o spune doar daca il intrebi. Pe avocado il descui prin pipaire…. il atingi si iti spune daca e copt. Ceapa verde este mai aromata insa Chives e mai aspectuos si ii sta mai bine ca decor. Iar daca mai stii si de unde se pot procura flori comestibile, ca domn ai rezolvat si cu cina romantica si cu florile pe aceeasi farfurile. In rest, reteta e simpla, se prepara imediat insa cilindrul in care asezi tartarul transforma un amestec de ingrediente tocate intr-o minunatie 3d de gust si aroma. Eu personal as incerca sa montez tartarul in forme de animalute.
Tadaaa.
Atunci cand limba engleza are accent italian, o sa miroasa bine din bucatarie.
Nu poti sa zici Chef italian fara sa te gandesti la paste. Iar Fabrizio are 2 maini drepte cu care lucreaza simultan cu dexteritate si delicatete. Coca pentru ravioli se prepara cu multe secrete, nu vrei sa elimine prea mult gluten, dar nici sa se desfaca la fierbere, vrei sa te asculte cand o treci prin masina de aplatizare, sa se faca o foaie uniforma, lunga, lata si… numai buna de imbracat branza proaspata Burrata. Iar sigilarea marginilor cu furculita, nu doar ca demonstreaza ca sunt facuti manual dar mai aminteste si de cum erau cei facuti de bunica.
Mereu ma intreb cand aud lucrul asta cum arata bunica bucatarului si mi-l imaginez pe el copil, in pantaloni scurti, venind de afara de la joaca flamand, iar bunica punandu-i pe masa o farfurie de ravioli cu burrata, rosii cherry trase in tigaie cu ulei de maslne, parmezan si spanac. M-am trezit din visul asta cand a adaugat in tigaie si cateva frunze de busuioc. Era atat de intens incat simteam nevoia unei flacari mari pe care sa o arunce tigaia atunci cand toarna niste vin peste uleiul incins. Insa nu era reteta potrivita iar plita cu inductie de la Electrolux nu face asa ceva, ba chiar e safe, nu te frige, nu ia foc, insa fierbe aproape instantaneu ce ai pus pe ea… fara surprize. Poate doar la factura de curent. Plictisitor.
Nebunia din farfurie
Ravioli se scot, se pun pe farfurie insa sosul ramas se mai scade putin, pentru o concentratie mai mare a aromelor, iar catelul de usturoi care a facut o treaba excelenta pana acum ramane singur in tigaie. Ma intreb daca a suferit o drama sau s-a bucurat ca a scapat ne-mancat. Cui mai pasa cand in farfurie ai o minunatie, o capodopera desavarsita, facuta cap coada cu manutele tale?
Ca o concluzie dupa avalansa de informatii, nu e suficient sa asculti, e nevoie sa faci cu mana ta, sa incerci pana iti iese, sa furi meseria si sa nu renunti daca nu iti iese la fel. Continua sa gatesti. Talentul tau de bucatar e acolo, neslefuit, nedescoperit inca la adevarata lui valoare. Cand ne mai intalnim la o aroganta culinara?