Nici nu mai stiu cum a fost. Noi ne-am invitat la Alex Gavan sau el a decis asta, cu precizia celui care decide sa urce pe muntii cei mai inalti.
O ultima zi frumoasa de toamna. Casa lui Alex, perfecta. Sta bine chiar si in zona de bucatarie, aspect curios pentru un om care nu gateste decat strictul necesar. Gradina frumoasa, verde, hamace, se isca imediat o sedinta foto spontana, marca Marius Tudose. Stai langa pomisor, priveste in zare, rasfoieste o carte, capul pe spate, fii ganditor, fii un cormoran in piscina. Nu, ultima indicatie nu a existat atunci, dar mi-ar fi placut, daea zic. 🙂
In distributie:
Alex Gavan, alpinist si economist, nu se stie in ce ordine de prioritati. Gazda.
Cristina Anti, jurnalist de fashion, detine revista FPM (Fashion Premium Magazine). Adusa de Gianina
Mihaela Teleman, economist, a fondat firma de contabilitate Accountess, alaturi de
Cip (Ciprian) Teleman, sotul Mihaelei, consultant de business, ambii prieteni ai lui Alex, au calatorit impreuna in Nepal
Luiza Dancescu, par drept si idei crete, tine discursuri motivationale, de imbarbatare chiar si pentru femei. Chemata de Tudose
Laura Stefanut, jurnalist cu o gramada de urmaritori pe Facebook, buna prietena cu Alex
Radu Dumitriu, restaurator de obiecte tradtionale, vecinul din Corbeanca al lui Alex
Sotia lui, Adina Dumitriu, principala colaboratoare
Gianina Corondan, vizitator-sef in Vizita de Lucru
Marius Tudose, fotograf (si) de food la Fotosfera si om de viata. Initiatorul Arogantelor.
Sa luam taurul nepalez de coarne
S-a vorbit in prealabil la telefon, o saptamana s-a supus la vot, s-a hotarat, cei care propun Aroganta Culinara de azi vor fi Mihaela si Cip, ei au observat chiar in Nepal cum se face aceasta mancare, au expertiza, au mai gatit-o si in plus suntem acasa la Alex, care a urcat pe Himalaya de tz-shpe ori, a mancat felurite bunatati exotice colorate ca la Katmandu, dovada marturiile care garnisesc casa: obiecte de lemn, unelte, fotografii, carti, harti, deci mancarea trebuie sa fie un omagiu calatoriilor in departarile asiatice..
Hai, Alex, sa incepem, ca ni se face foame. Ce sarcina are fiecare? Vai, aici nu ma bag, faceti voi ce vreti, bucataria va apartine, ii deleg pe Mihaela si Cip, eu si-asa nu intervin nici cand imi dau finantele pe mana Mihaelei, echipa ei imi tine contabilitatea, nu-mi permit sa fac vreo declaratie de impunere chiar la bucate. Daca gatesc ei, o sa iesim pe profit, va garantez. Cam asa ne-a spus Alex si ne-a invitat pe terasa, sa gustam un struguras, sa bem o limonada. N-am ce zice, foarte placut, discutia s-a pornit navalnic, doar sosise Luiza, responsabila cu replicile nebanuite, ca niste proiectile nemtesc tintite. Ea chiar declara de cate ori poate: Trebuia sa vina si cineva simpatic, deci iata-ma-s! Ba chiar a constatat ca-l stia pe Alex din ASE, din celebra formatie vocal-profesionala AIESEC, unde ea, micuta si nevinovata , se uita cu ochii dilatati de lemur la tigrii cei mari, care stiau cum sta treaba. Si ea, studenta-boboc tot clipea clipea si nu intelegea miscarile abile ale felinelor financiar-contabile. Din punctul de vedere al lui Alex, vizat direct, treaba se proiecta peste mari si tari, cu o vointa de fier, dace se putea, la inaltime. Si da-i si discuta, da-i si aminteste-ti.
Ceva s-a intamplat, parca toata lumea s-a relaxat deodata, ca deh, ”stiu Mihaela si Cip ce sa faca”, noi sa povestim ca ia uite ce interesante lucurui descoperim unii despre altii. Cristina povesteste ca pregateste o sedinta foto aparte pentru revista ei, FPM, si ca spera sa atraga atentia asupra creatorilor romani. Ochii ii pica pe obiecte inedite aduse din drumurile sale de Alex. Ce bune ar fi la o sedinta foto, sa stea acolo, in colt, langa protagonista shootingului. Cred ca acela a fost momentul speculat de Tudose, care a invitat lumea la cateva reprize foto in mijlocul gradinii superbe, in care se mai impleteau ultimele raze de soare din anul 2018. Acela o fi fost, dar nu se mai stie cu exactitate, nu exista izvoare istorice despre pornirea aceasta sugubeata.
La cratita!
Oscilez intre bucatarie si terasa. Din bucatarie se declanseaza arome din cele mai rare, te duc in calatorie instantaneu. Cip preia comanda. El stie exact retetele, cantitatile, Mihaela ii furnizeaza ingredentele cu precizia unei asistente care participa la operatie cu toate simturile ascutite, sa ghiceasca cu doua secunde inainte optiunea chirurgului. Dealtfel ei au procurat tot, de la mirodenii pana la bucatile de carne care asteapta sa fie taiate de domnul chirurg. Operatiile par simple in mainile celor doi. Par sa comunice mai mult decat prin vorbe. Mare lucru sa ai echipa. Merge totul repede si eficient. Printre picaturi ne comunica ce construiesc acolo intru beneficiul papilelor noastre gustative, O sa preparam o specialitate nepaleza, numita “Yhfyeufdsjbfsjhgf” (serios, cam asa suna felul unu) si plusam cu celebrul “Pui cu orez”. E foarte simplu de facut, ne asigura Cip. Si mestereste in continuare cu calm.
De fapt s-au pus pe preparat in stil familial Dal Baht din Nepal si Chicken Curry. Am notat, abia tinand pasul, ingredientele si ordinea aproximativa a operatiilor.
Chill out
Afara, sporovaiala vie. Radu ii comunica Gianinei ca mama lui i-a fost acesteia profesoara de muzica, Gianina tresare, ia telefonul in mana si isi suna minunata profesoara dupa mai bine de 30 de ani. Asculta la telefon muzica vietii e odinioara. Momente emotonante.
Alex ne comunica faptul ca la sfarsit are o surpriza pentru noi si se uita complice la Radu si la sotia lui. Ne incercam norocul: vine sa cante Fuego! Nuuu. Te cateri pentru noi in varful copacului! Nuuu. Ne arati colectia de discuri! Nuuu. Ne pui film. Sunteti departe. Inca ne gandim, dar mirosul preparatelor ne face tot mai anevoioasa incercarea, care se pierde undeva pe drum. Laura povesteste despre inegalitatea de gen de care a dat in cercetarile sale. Absolut firesc la ce lupte inechitabile dau mirosurile gen cardamon, chilly, ghimbir in acele clipe infocate.
Preparatele incep sa capete forma, culoare, de gust mai vrem sa ne dam seama, dar inca nu suntem invitati sa participam la aceasta etapa. Tot cu sucuri, vin, apa ne tratam.
Cip e relaxat, chiar are timp sa participe la sedinta foto din gradina. Alex ne povesteste din peripetiile sale de alpinist si locuitor de Corbeanca, Paradisul Verde. Multa lumea se intreaba spontan ce califica acel cartier drept Paradis, iar concluzia a fost ca pe Alex, care avea totusi cheia casei, trebuie ca-l mai cheama si Petre. Nu a vrut sa ne arate buletinul, deci banuiala planeaza inca si astazi asupra lui. Si asupra lui Radu, ca-s vecini. Cum necum se porneste o discutie in care Cip pune problema antreprenoriatului, ne devaluie din experienta lui de speaker in domeniul business. Unii din noi, mai ametiti, mai cu gandul la mancare, nu pricepem nimic.
Cand mirosul din bucatarie atinge cote inalte de tupeu in atatarea narilor si creierelor noastre, Alex declara deschise lucrarile de toamna ale Arogantelor Culinare, poftindu-ne sa ne servim cu Ymndakjgekglkehkb, cu o portie de orez si bucati strasnice de pui.
Pozam un platouas?
Dam sa navalim…Stop!!! -zice Tudose si aranjeaza platoul pentru a fi fotografiat cum se cuvine. Asta e rostul secret al Arogantelor. Socializare, sfaturi, idei, prietenii noi…dar si o poza a bunatatilor care ne-au adus impreuna, pe care le-am preparat impreuna. Vorba vine,”impreuna”. De data asta echipa Mihaela-Cip, care nu a putut fi faramitata. Se putea face mai mult si mai prost daca eram mai uniti, doar anul Centenarului se derula odata cu fata de masa. Unirea s-a dovedit viabila la capitolul “Infulecat”.
Decorati, devorati si iar demonstrati
Acum poftiti. Pofteam noi demult, asa ca am atacat. Nu noi, ca suntem finuti, lupii care se bateau la gura noastra.
O vreme nu s-a mai auzit decat “Mmmmm”, ”Miammm”, “buuun”, “Aaaah”, “Ia mana’, “sa-mi dai si mie reteta”, “vreau si eu in Nepal” si zanganitul tacamurilor la intalnirea cu vesela.
Ne odihnim si mai luam o portie, tot asa energic. Dupa care nu se mai poate si se cade in visare. Ne trezeste contabilitatea.
Mihaela ne explica noutatile din zona financiar-contabila, tips-uri, must do-urile si don’t-urile de ultima ora, avem acum, ca am linistit gurile, avem urechi pentru asa ceva.
Alex ne previne iar ca ne asteapta surpriza. Ca adica ne invita sa degajam? Afara se lasa seara usor-usor, odata cu ea o ploaie si un vanticel taios, dar parca nu putem sa ne desprindem chiar asa, brusc, dupa 3 ore. Asta e surpriza, intrebam usor nedumeriti, cu dezamagire in glas.
Nu, intervine Radu. Eu cu….o sa va invitam intr-un loc aparte. Creatia, mandria noastra. Si poate ne ajutati cu idei.
Ce poate sa fie? Suntem invitati sa facem o plimbare la o casa din vecini, despre care Radu ne explica cum ca e oferita de niste oameni de treaba pentru a adaposti obiectele stranse cu grija in ani de el si sotia sa. Ce obiecte, Radu? O sa vedeti, imediat.
Casa cu Surprize
Si ajungem la casa cu pricina. S-a dovedit a fi casa cu surprize, da, are si Corbeanca asa ceva, si prea putini stiu. O multime de obiecte vechi, traditionale, recuperate si restaurate de Radu. Furci, obiecte mestesugaresti, roti de car, unelte care lucrau lemnul, pamantul, casa. In satul romanesc. Ce frumuseti Incaperi tiscite cu asa ceva. Pe pereti, picturi ale tatalui sau, artistul plastic Ion Dumitriu, in care descopereai aceeasi pasiune pentru obiectul muncii taranului roman, parca aterizai intr-o lume cu parfum aparte, de radacini demult uitate.
Doua ore am ascultat cuminti povestile acestor lucruri stranse in ani, cu atentie la detalii, in perspectiva crearii unui muzeu al obiectului popular. Acest loc nu exista inca, dar daca avem idei, daca stim vreo cladire potrivita unei asemenea incarcaturi de suflet, suntem liberi sa intervenim. Scotocim hartile din minte, nu ne vine nimic. Nu acum, spun cei doi, lasati sa se coaca. Am avut rabdare, mai avem,va fi un loc pentru toate aceste povesti. Cristina iar se avanta imaginandu-si sedinte foto de fashion in mijlocul acestor minuni cu istorie si seva romaneasca. Aceste lucruri trebuie sa fie vazute, cunoscute, invatate si admirate.
Neaparat sa fie. Mi-am pus in cap asta. Cred ca fiecare din vizitatorii la ceas de seara si-a propus. Ca sa stim ca am facut si noi ceva. Prea a fost o seara deosebita. Cu altitudine. De la Alex Gavanni se trage.
Sa urcam mai departe. Spre alta Aroganta.
NE PALe bine sa mancam impreuna
Bunatatile preparate de Cip si Mihaela au fost urmatoarele:
1. Dal Baht din Nepal, by Cip
In unt se calesc:
- Ceapa
- Usturoi
- Ghimbir
- Rosii
- Linte- 1 kg- 13 portii
Se adauga
- Apa
- Seminte de curmin si boabe de mustar (o lingurita din fiecare pentru 3-4 portii)
- Praf de coriandru- 1 lingurita
2. Chiken Curry
- Ceapa
- Usturoi
- Ghimbir
- Mirodenii: Scortisoara (1 lingurita), Nucsoara (½ lingurita), Dafin, Curmin, Paprica, Curry
- Rosii
- Piept de pui
- Lapte cocos
- Iaurt
- Separat, ardei iute si frunze coriandru – optional
- La final se adauga Chilly Birds Eye(1 praf pentru gust european, o lingurita pentru gust indian)
3. Orez Basmati
De gatit dureaza ora jumatate-doua, de mincat, 10 minute. De spalat vasele, 2 saptamani.
